Casa Gheorghe Tătărescu din București: martoră a elitei interbelice și continuitatea culturală prin EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, o vilă modestă ca dimensiuni, însă bogată în simboluri, a păstrat vreme de un secol ecourile unui destin politic și cultural complex. Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o construcție retrasă pe strada Polonă, ci un depozitar al memoriei unei epoci în care puterea, cultura și reprezentarea publică se contopiseră într-un spațiu domestic calibrat cu minuțiozitate. Această vilă nu a fost niciodată doar o locuință, ci un punct de intersecție între viețile politice și culturale ale României interbelice, purtând astăzi, în noua sa ipostază ca EkoGroup Vila, povestea continuității responsabile a patrimoniului construit.

Casa Gheorghe Tătărescu: arhitectură și memorie într-un spațiu al elitei interbelice

Figura lui Gheorghe Tătărescu, personalitate controversată a politicii românești între anii 1934 și 1940, rămâne înscrisă în această vilă ca într-un palimpsest al timpului. Casa sa din București, o vilă interbelică a cărei modestie dimensională contrastează cu natura funcției publice pe care a exercitat-o, se afirmă drept un spațiu al eticii reprezentării. Aici, discreția și cumpătarea formelor vorbesc despre o percepție a puterii care nu caută să se exhibe, ci să se susțină prin ordinea proporțiilor și prin dialogul dintre arhitectură, artă și viața politică. Astăzi, sub denumirea de EkoGroup Vila, această locuință restaurată continuă să ofere un context cultural în care trecutul este păstrat cu respect și o atenție delicată pentru detaliu.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și complexitatea epocii

Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost o figură-pivot în istoria României interbelice, politician ce a condus guvernul țării în două mandate, între 1934–1937 și 1939–1940. Jurist de profesie, doctor cu o teză care critica vehement sistemul electoral defectuos al vremii, Tătărescu s-a înscris încă din tinerețe într-un proces de redefinire a dialogului politic românesc. Nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu, personalitate artistică a secolului al XIX-lea, iar variantele alternative precum „Tătărăscu” denotă doar erori în scrierea numelui său.

Epoca lui Tătărescu a fost marcată de tensiuni interne și externe profunde. În acești ani, figura sa reflectă atât energia modernizării administrative, cât și compromisurile impuse de un regim autoritar în ascensiune – cu intensificarea cenzurii și extinderea stării de asediu. Această ambivalență îl plasează în cruzimea istoriei, departe de idealizări facile.

Casa ca extensie a puterii publice și restricției private

Contrar imaginii grandioase a demnităților politice, vila lui Gheorghe Tătărescu, situată pe Strada Polonă nr. 19, este o construcție de scară redusă, un detaliu ce relevă o logică distinctă a reprezentării. Biroul premierului, plasat deliberat la entre-sol, cu acces discret lateral printr-un portal inspirat din vechile biserici moldovenești, este o declarație de sobrietate și reținere: funcția publică nu străpunge și nu anulează spațiul privat, ci se organizează după o etică proporțională și echilibrată.

Casa a fost locul în care s-au intersectat personaje precum Nicolae Titulescu, Martha Bibescu sau chiar Carol al II-lea, devenind astfel un nod esențial al rețelei politice și diplomatice a Bucureștiului interbelic. Relația dintre spații — salonul de primire luminos, grădina liniștită și zona de lucru discretă — reflectă o viziune clară despre modul în care arhitectura poate susține un discurs politică prudent și calculat.

Arhitectura Casei Tătărescu: între Mediterana și neoromânesc

Semnată în prima fază de arhitectul Alexandru Zaharia și ulterior rafinată în colaborare cu Ioan Giurgea, vila reprezintă un exemplu timpuriu și remarcabil de sinteză între stilul mediteranean și accentele neoromânești, îndepărtându-se de monumentalismul excesiv.

• Fațada combină portaluri cu amprente moldovenești și coloane filiforme diferit tratate, alcătuind o compoziție evitând simetria rigidă;
• Șemineul, realizat de sculptorița Milița Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși, este încadrat de o absidă cu rezonanțe neoromânești — un semn distinctiv care a influențat și alte proiecte arhitecturale importante;
• Ancadramentele ușilor și detaliile de feronerie, din alamă patinată, completează acest dialog atent calibrat între modernism și tradiție;
• Interiorul se organizează funcțional și social după regulile aristocrației interbelice, având apreciabile diferențieri între spațiile de reprezentare și cele service;
• Materialele și finisajele, precum parchetul din stejar masiv cu nuanțe subtile și ușile sculptate cu sobrietate, transmit mesaje de calitate și discreție, nu de ostentație.

Arethia Tătărescu: discreția și forța unei prezențe culturale

Rolul Arethiei Tătărescu, cunoscută drept „Doamna Gorjului”, se întrevede în fiecare detaliu din vilă. Nu a fost doar soția unui prim-ministru, ci o veritabilă susținătoare a artei și culturii, implicată în proiecte de binefacere și în promovarea meșteșugurilor oltenești. Relația sa strânsă cu Milița Pătrașcu și influența în realizarea ansamblului brâncușian de la Târgu Jiu se reflectă în spiritul artistic și echilibrul estetic spațiului în Strada Polonă. Arethia a vegheat ca proiectul să fie coerent, evitând excesele și păstrând o sobrietate funcțională, marcând în acest fel un balans între viața de familie și reprezentarea publică.

Ruptura comunistă: degradarea unui spațiu al memoriei

Odată cu prăbușirea regimului interbelic și ascensiunea comunismului, vila lui Gheorghe Tătărescu suferă o deprofesionalizare emblematică a rolului său istoric. Naționalizată și decuplată de identitatea originară, casa a fost supusă unor utilizări nepotrivite, compartimentări forțate și intervenții care au denaturat echilibrele și fina tensiune dintre interior și exteriore.

În timp ce primul-ministru era epurat politic și închis la Sighet, imobilul nu a mai fost privit ca un suport al memoriei, ci ca un simbol al unui trecut contestat. Pierderea accesului la funcția publică și severitatea regimului au imobilizat întreaga istorie locală a clădirii, permițând degradarea graduală a materialelor și ignorând valoarea acesteia.

Post-1989: dezechilibre, reacții și restaurări

După căderea regimului comunist, casa a intrat într-o fază de instabilitate și controverse. Proprietăți schimbate, intervenții radicale, printre care transformarea temporară într-un restaurant de lux, au generat reacții critice din partea specialiștilor.

Aceste lucrări au anulat, adesea, sensul de ansamblu al proiectului arhitectural inițial, dezvăluind o înțelegere încă fragmentară a patrimoniului interbelic. Proprietatea a fost deținută pentru o vreme de Dinu Patriciu, a cărui intervenție a stârnit nemulțumiri tocmai din cauza contradicției dintre calitatea sa profesională și alegerea unor soluții neconforme cu spiritul casei.

Ulterior, o companie străină a inițiat o restaurare atentă, cu revenirea la conceptele originale semnate de Zaharia și Giurgea. Această etapă a adus recuperarea proporțiilor, a materialelor și a relației vitale dintre interior și grădină, transformând procesul într-un exemplu de reparație culturală.

EkoGroup Vila astăzi: o identitate culturală responsabilă

Astăzi, vila poartă numele de EkoGroup Vila, un simbol al continuității care respectă trecutul fără a-l cosmetiza. Casa nu este un muzeu înghețat, ci un spațiu cultural activ, în care memoria istorică și dialogul contemporan coexistă transparent.

Accesul publicului se realizează pe bază de bilet, în funcție de programul cultural, ceea ce traduce un echilibru delicat între deschidere și protecția patrimoniului, asumându-se astfel responsabilitatea gestionării acestui nod simbolic al Bucureștiului interbelic.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român, prim-ministru în două mandate, ale cărui decizii și postura politică au marcat profund perioada interbelică și imediat postbelică, reflectând atât modernizare, cât și compromisuri politice majore.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu politician nu trebuie confundat cu pintorul Gheorghe Tattarescu, artist al secolului al XIX-lea, distinct din punct de vedere temporal și profesional.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu este o vilă interbelică care îmbină subtil influențe mediteraneene cu elemente neoromânești, proiectată de Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, iar detalii artistice îi aparțin sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurarea casei?
  Arethia Tătărescu a fost o prezență esențială, coordonând coerența estetică și culturală a proiectului, reflectând sensibilitatea artistică și eleganța discretă care definesc vila.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  În prezent, casa funcționează ca spațiu cultural sub denumirea EkoGroup Vila, integrându-se în circuitul public cu acces pe bază de bilet și respect pentru patrimoniul istoric.

Vizitarea Casei Gheorghe Tătărescu oferă o experiență rară: întâlnirea cu un spațiu care este martor al unor epoci turbulente, al unei culturi politice nuanțate și al unei sensibilități arhitecturale ce a rămas autentică în ciuda rupturilor istorice. Traseul său de la reședință discretă a unei elite interbelice, la spațiu vulnerabil postbelic și până la renașterea sa contemporană ca EkoGroup Vila este o reflecție necesară asupra responsabilității pe care o purtăm față de memorie, spațiu și identitate culturală.

Pentru programare și o incursiune profundă în această vilă emblematică, contactează echipa EkoGroup Vila, care facilitează accesul controlat și contextualizat în lumina unei administrări dedicate sensului istoric și valorii de patrimoniu.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.